Poveste

Publicat pe Actualizat pe


Azi , te caut printre cuvinte într – o carte prăfuită ,
Voi fi punct şi hieroglifă sau coperta de la ea ,
Ros de vreme pe la colţuri , nu mi te dau citită ,
Să te mai răsfoiesc o dată , mângâiat de vocea ta .

Pe la geam voi sta probabil , aşteptând un semn de ducă ,
Printre-atâtea ştiri mondene şi scenarii de decor ,
Voi mai scrie nişte versuri , consolat de o nălucă ,
Pentru femei necunoscute , păcălite în amor.
Anotimpuri se vor scurge , poate ani strânşi de nevoi ,
Şi furtuni secate drastic de îngheţuri şi noroi ,
Nu vor putea să ne despartă , nici cu lacrimi , nici cu ploi ,
Se vor sparge lângă ziduri , măturate din gunoi .
Toţi prietenii vor plânge , vor bate la uşa mea ,
Cu poveţe insalubre , sfaturi goale la curea .
Or să verse printre cuie rânduri negre în duşumea ,
Să te şteargă fără milă , dureros,din cartea mea .
Ştiu de unde vă trage năpasta şi prin ochelari de cal ,
Măsluită aveţi cartea , as de pică sub ţambal ,
Căpătată la dughenă ca un vot electoral ,
Staţi şi plângeţi în surdină lângă spaţiul meu floral .
Am să scriu poeme sute , să ne mai citim trupeşte ,
Să ne îmbătăm cu vorbe şi la lună să te sorb ,
O să râzi la mine – n braţe , mângâiată de poveste ,
Într – un baldachin de versuri , să mai conjugăm un verb .

david ionel romulus poveste

12 gânduri despre „Poveste

    victoria.cega a spus:
    Iulie 14, 2013 la 14:32

    Exceptional,cum ne-ai obisnuit cu versurile tale minunate!!! MULTUMESC!!!

      davidionel a răspuns:
      Iulie 14, 2013 la 14:35

      Multumesc!O duminica placuta si toate cele bune!

    Turcu Ionela a spus:
    Iulie 14, 2013 la 14:39

    F frumos…..o duminica placuta!

      davidionel a răspuns:
      Iulie 14, 2013 la 14:57

      Multumesc!Un gand bun pentru o duminica frumoasa!

    Subconstientul Genial a spus:
    Iulie 14, 2013 la 15:49

    ESTI UN POET ADEVARAT …SCRII INCREDIBIL …MULT NOROC…

    Diana şi Dan a spus:
    Iulie 14, 2013 la 17:16
    davidionel a răspuns:
    Iulie 15, 2013 la 10:34

    Imi cer scuze ,Cristian.Nu asta am intentionat.Mutumesc pentru avertizare.Cu respect imi cer scuze inca o data!

      Cristian LISANDRU a spus:
      Iulie 15, 2013 la 10:41

      Chiar sper să nu mai apară astfel de situaţii, David. Hai să scriem fiecare aşa cum simţim şi să dăm poemelor nota personală necesară. Te rog să percepi luarea mea de poziţie la justa valoare. E spre binele evoluţiei tale literare.

        davidionel a răspuns:
        Iulie 15, 2013 la 10:47

        Imi cer inca o data scuze!Cu tot respectul!

    Cristian LISANDRU a spus:
    Iulie 15, 2013 la 10:42

    Ar fi trebuit să laşi şi comentariul meu, pentru a fi citit de oamenii care ajung la tine şi pentru a fi înţeles contextul. Dar el poate fi regăsit la mine pe blog. Asta este situaţia.

      davidionel a răspuns:
      Iulie 15, 2013 la 10:46

      David Ionel Romulus, cu tot respectul, nu este pentru prima oară când observ că unele dintre ideile pe care am brodat literar în poemele mele sunt preluate de tine şi rezultă poeme care pot fi caracterizate prin “Poeme pe o temă dată”. De multe ori am înţeles şi am închis ochii, însă poezia trebuie scrisă cu ideile personale, nu cu idei preluate şi prezentate ulterior drept noutăţi.
      Credeam că ne citim cu plăcere şi dezinteresat, însă cel puţin în ultima vreme sunt din ce în ce mai intrigat de modul în care înţelegi să îţi creionezi scrierile.

      Scenariu

      Am să te reneg, poetic, într-o noapte de legendă,
      Mă voi transforma în umbră, spre a te incomoda,
      Voi rămâne, ilizibil, pe la tine, prin agendă,
      Şi, cu noua mea trăire, nu mă voi acomoda.

      Toţi nefericiţii lumii vor trimite anonime,
      Ce mai faceţi? Cum mai sunteţi? Încotro v-aţi îndreptat?
      Incapabil să scriu versuri, voi trăi prin antonime,
      Tu vei stoarce două lacrimi şi mă vei uita, treptat.

      Fi-vor ierni şi fi-vor toamne, anotimpuri deprimate,
      Cu răceli intempestive, cu reumatism total,
      Or să iasă la iveală amănunte oprimate,
      Iar peste nevoi multiple va ploua sacerdotal.

      Îmi va fi iar dor de tine, ca de-o carte apocrifă,
      Te voi răsfoi în gânduri, prăbuşit pe duşumea,
      Printre-atâtea mari mistere, vei ajunge hieroglifă
      Şi te voi sculpta cu dalta, dureros, în fruntea mea.

      Ospătari imperturbabili se vor bate să mă-mbete,
      Toate cârciumile lumii îmi vor da abonament,
      Prin jelanii presupuse voi fi consolat cu sete
      De femei necunoscute, apărute la moment.

      Perspective insalubre îmi vor oferi dezastre,
      Agonie de iluzii şi statistici în declin,
      Din eşecurile mele voi bea dorurile noastre,
      Şi-am să te găsesc pe tine în paharul meu cu vin.

      Am să te reneg, poetic, pentru a trimite veste
      Că-mi eşti parte integrantă, punctul dulce de reper,
      Când nu mai credeam în basme, tu mi-ai devenit poveste,
      Scrisă pe hârtia albă dintre orizont şi cer.

      ♣ Cristian Lisandru – 2011 – din volumul “Pledoarie pentru salvarea lacrimilor”

      Înainte de a fi inserată în volumul amintit mai sus, poezia a fost publicată pe blogul meu AICI
      ♣ Cristian Lisandru – 2011 – din volumul “Pledoarie pentru salvarea lacrimilor”

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s