Scrisoarea

Scrisoare îţi scriu , iubito, la noapte ,
Lumină – mi va fi o poză color ,
Rânduri pe rânduri zidite cu şoapte ,
Limbile în pendul vor bate de dor .

Alunecă rime pe alba zăpadă ,
Cuvintele fug nebune , zigzag .
Pe masă se-ncropeşte o frumoasă baladă
Pentru sirena din marea verde , de drag .

Privesc la geam , afară se râde ,
Pe cer îmi caut un punct de reper .
Mă aşez  , din nou , simt cum mă arde
Sărutul tău prins la rever .

Ştiu că ai pus gândul în mine ,
Simt cum zvâcneşti în tâmplă la greu .
O gură , mai iau  , şi un antidot cu măsline
Iar în noaptea ce vine te invit la dineu .

Nu închei scrisoarea , şi mâine voi scrie ,
Încă o filă vom rupe din calendar .
Anexă , cu dată , la scrisoare să fie
Când vom citi poemul în balansoar.