Amănunte rostite – VI

Te – am visat , Copilărie , îmbrăţişând pata albă – a unui gând !
David Ionel Romulus

Am visat că stăteam ghemuit , într – o zi de vară , cu câteva seminţe în buzunar

şi praştia în mâna dreaptă salutându – te de la fereastră .

Îţi făceam cu mâna din cealaltă parte a vieții

înlocuind păsările cu caligrafia ultimilor stele .

Te – am visat în zăpadă , răsărit şi apus , în frăgezimea ierbii şi cu faţa în pluş ,

cum mă priveşti dintr – un curcubeu de poveste , a copilăriei tulpină ,

Dumnezeieşte !