Marea

Iată marea , urcă pe coame  nebune ,
cu delfini ce apasă cu arcul pe strune .
Gordunele  ei  cântă şi tac
pe geana marină cu frac .

Muşcată de gură cu alge
pe malul cometelor curge .
Cu hergheliile ucigaşe
se pierde pe luciul din case .

Pe ţărmul cu scoici şi meduze
îşi pune stele pe brize ,
ca pe – un sărut fermecat ,
din marginea lumii plecat .

Când vuietul , ei , începe să fiarbă ,
sub mare , asfinţitul se pierde în iarbă .
Îşi prinde în plete furtună
şi apoi coboară în lagună .

Are o vrajă ce ţine corăbii în balanţă ,
cu un mal în ochi de fiinţă .
Aştrii ce – i cad de pe frunte
pe altul legat de lucruri mărunte .

Iată marea , urcă pe coame nebune
cu delfini ce apasă cu arcul pe strune .
Gordunele ei cântă şi tac
pe geana marină cu frac .