Amănunte rostite XIII


corăbii stau suspendate
în privirea celor care au văzut
prima dată marea
în timp ce valurile dansează
prinzându – se de aer
ispitind cu parfumul sărat al brizei
răsăritul pe buze

David Ionel Romulus

Sursa foto : GoodFon.su

Reclame

Sub un ciob de lună


Iubito , eşti ca un sărut pe geana albă a luminii .
David Ionel Romulus

Se – ntunecă de ziuă la tâmpla norilor cu glugă
iar lumina fumegă pereţii cu ţipete de paşi mărunţi .
Pe umăr port un ciob de lună care încet o ia la fugă
ameninţându – mi pardisiul dintr – o lapoviţă cu dinţi .

Apoi , îmi cântă la ureche cu un semn de toamnă tremurândă
bucuria unor frunze ce s – au agăţat de un gard .
Iubito , uite ce corăbii cară timpul în secundă
cu un sărut pe geana nopţii chiar de ploaie în hazard !

Cad stropi din streşini , gând lângă gând lunecă în vis ,
un tren aleargă o stare , un felinar păzeşte statui .
Năluci de fier bat în porţi sfidând tăcerea în bis ,
priveşte iubito , cerul , e plin de pistrui !

Nimic nu poate să rupă penelul ce mângâie scena ,
nici ciobul de lună pătrată , nici vântul trezit din tăcere .
Nici herghelia de nori electrizaţi cu soare în venă ,
nici stâlpii de gheaţă ce sângeră ţigle amare .

Iubito , uite ce corăbii cară timpul în secundă
cu un sărut pe geana nopţii chiar de ploaie în hazard !

noch-nebo-luna

Sursa foto : GoodFon.su

Doamne , cum se leagană marea în noi !


Se macină marea adânc în clepsidră ,
Cu sunet de stâncă algele mor .
Corabia genelor verde respiră
În lotuşi nebuni pe un nimb de cocor .

La tâmplă mai vreau valuri să – mi bată
Când cerul va râde cu ţurţuri reci .
Păsări de mare cu ciocuri de piatră
Vor plânge în aer dacă tu pleci .

Toate să ducă , în toate să pună
Doina albastră când astrele dorm ,
Îneacă – mă mare adânc în ţărână
Şi lasă – mi ca far , iubirea , la ţărm .

Să trec meridiane la miazănoapte
Cu orizontul geometric călare pe cal ,
Acolo îmi veghează o făclie în carte ,
Iubito , îmi eşti punct cardinal !

Eu stau nu prea departe , aici , pe corali ,
Ascultând cum lunecă briza prin foi ,
Încă un vers într – un ocean de migdali ,
Doamne , cum se leagănă marea în noi !

tene34(2410)

Clepsidra şi timpul …


Fragilă fântână cu sunete albe ,
Corăbii fantomă porţi pe-al tău val ,
Duhul din lampă nisipul îţi cerne
Să caute o perlă pierdută la mal .

La ţărmul tău , timpul  , plânge tăcut
Cu lacrimi de stele prin deşertul arid ,
Ana morgana cu părul din lut
Îşi caută ,iubirea , ascunsă în zid .

Vise scurgi prin labirinte ondulate
Cu vântul din pupă alergi suspinând ,
În ritmuri de salve cu zile curate
Doi irişi de fată se prind de un gând .

Întoarsă din nou , te scuturi de neguri ,
Culoare naşti în abisul ancestral ,
Lumi paralele legate cu vremuri
Mai poartă prin ea , iubirea , viral .

O lume eşti tu dincolo de vise
Când pendulul se va fi oprit de mult ,
În tine aş vrea să stau legat precum , Ulise ,
De catargul vieţii , fulger şi tumult !Valeria Mahok

Făcătoare de minuni


Făcătoare de minuni
încaieri fluturii nebuni
Să urce peste munţi şi luna
când ploaia plânge ca nebuna.

Tu , torni miere în  ocean ,
sorbi amarul cu un ochean .
Porţi la gât lacrima lumii ,
galeş înfloreşti petunii .

Eşti o rază împletită
toţi te vor nemărginită ,
De la spicul din ogradă
până şi la peşte nadă.

Scut te pui peste furtună ,
îmblânzeşti vulcanul în mumă .
Aduni valul de pe creste ,
faci din jale o poveste.

Printre atâtea fenomene
ai catapetesme gene ,
Aduci cristalul dimineţii
pe corabia singurătăţii .

Stai şi priveşti cu bunătate
şi atunci când eşti pe moarte ,
Împarţi speranţe cu năvodul ,
doar pământul îţi e plodul.

431324_258400487566229_1956293904_n

Clepsidra


corabie purtată prin labirinturi ondulate
cu vântul din pupă prin sticlă dansând
pe ritmuri de salve cu vise curate
doi irişi de fată zâmbesc suspinând.

 

la ţărm caută marea un contur nevăzut
tipar de viespe sau astru candid
o Ana morgană cu părul din lut
pierduta iubire ascunsă în zid.

 
întoarsă din nou se sfarmă în zbucium
culoare se nasc în abis ancestral
lumi paralele legate de timpuri
ne varsă în noi iubirea viral.

 
fragilă fântână cu sunete albe
corăbii fantomă porţi pe-al tău val
duhul din lampă nisipul îţi cerne
să caute o perlă pierdută la mal.

 
o lume eşti tu dincolo de vise
când pendulul se va fi stins demult
aş vrea să stau legat precum Ulise
de catargul vieţii fulger şi tumult.

david ionel romulus clepsidra

WordPress.com.

SUS ↑

%d blogeri au apreciat asta: