lună

În timp ce primăvara ne priveşte de mai aproape

Publicat pe Actualizat pe


sub privirea stelelor
luna adoarme cu vântul în braţe
şlefuind umbra unui fir de iarbă
ce stă arcuit între două unde
ale aceluiaşi vis

în somnul grădinii mărginite de stele
o ciudată balerină
aşteaptă un petic de lumină
dezertat dintr – un mozaic de gheaţă
langâ un pom
aproape bătrân
ce defilează singur prin curte
mereu la ora când luna adoarme
născocind primăveri
cum nu voi mai găsi niciodată

se uita în stele
derutând norii cu frunze uscate
aproape de faţa pământului
şoptindu – mi la ureche
câte – n lună şi – n stele

technology-ecology

Sursa foto : GoodFon.su

Nobila creolă

Publicat pe


Şahul este un joc ritmic şi senin în nobila creolă cu gene lungi a minţii .
David Ionel Romulus

Pe câmp , culori se împletesc cu scânduri ,
doi pioni , un cal şi un rege în urma lor
au sufletul pătrat pe două rânduri
şi un orizont ce le surâde încântător .

Pândesc , purtaţi de un galop de îngeri
prin hăul unei table ce începe să se zbată .
Căutau să cruţe liniştea din ziduri
cu pumnii strânşi la ceruri amandoi deodată .

Solemni , făcând din ceasuri cingătoare
se zbenguiau cu luna în vinul din pahar .
Privesc cum leşină , păleşte , dar nu moare ,
amestecând cenuşa unui nebun murdar .

Încearcă să îl cruţe lângă o scrumieră ,
să biruie corăbii şi timpurile întregi ,
din cioburi de pătrate reflectate în etajeră
să – i curgă diademe de împăraţi şi regi .

Apoi , să urce încet pe coama unui cal de mare
sub cupola unui turn păgân .
Frumos şi grav , răsfăţat de soare
să – şi poarte între buze vraja ce – l ţinea la sân .

Asurzitor , câmpia în jurul lui mugea
cu plăceri de zvelte uragane .
Un cal pătrat trecea prin faţa mea
neputând pricepe de sunt fier sau carne .

Se întinde pe câmpie după un galop divin
doar cu un căpăstru ars de jarul nopţii
spre a împlinii un joc ritmic şi senin
în nobila creolă cu gene lungi a minţii .

win-victory-hands-grabbing

Un fluture de felinar

Publicat pe Actualizat pe


Destinul fiecărui fluture este călăuzit de un felinar …

David Ionel Romulus

În oraşul ce numără stele
Un fluture iubeşte un felinar .
Îi cântă , Zaraza , şi fuge sub schele
Pe o pânză crăpată dintr – un penar .

Tocmai atunci , luna îl inundă
Cu raze fierbinţi şi o haită de câini .
O grindină albastră uşor îl cufundă
În ploaia de rouă şi claxon de maşini .

Pe banca lăsată de veghe ,  se pune
Un greier bătrân ce citeşte un afiş .
Scrie pe verso că luna apune
Dacă se tunde umbra unui tufiş !

Un clopot se aude cum strigă la blocuri
Că noaptea îşi dezbracă în murmur o rochie .
Peste pereţi , şi lipicios pe alocuri
Îşi lasă grăbit pe felinar o tichie .

Felinarul , uimit de murmurul nopţii
Priveşte o dală ce banca susţine ,
Ascultă fântâna din gura porţii
Ce străjuie schela cu umbre puţine .

De acolo , se aud , versuri amare ,
Cum se cântă  Zaraza , sub felinar .
E mică lumina , dar dragostea – i mare
În fluturele nopţii cu trăiri de cobzar .

Pustiul din parc îl mână în lalele ,
Lângă statuia păzită de  un marinar .
Îşi aprinde bricheta , o pune pe piele ,
Tatuându – şi lumina de felinar .

nastroeniya-fonar-f.onari-svet

Ninge pe pătrate

Publicat pe


Iubito , îți voi culege lin cernerea ta blândă .
David Ionel Romulus

O dâră de cenușă sub un catarg de fum ,
ninge pe pătrate , ninge cum a nins .
Cu flăcări verzi de fiară , vânată și flămândă
îți voi culege lin cernerea ta blândă .

Ceasornicul îmi cântă dibuit de soare ,
îmi răstoarnă umbra cu o voce atât de simplă .
Clădește o coamă gri cu un alb străpuns de lance
ca un fulg căzut pe buze ce aleargă către tâmplă .

În colț , pe masă , rădăcini se strâng
ca un gigant de piatră în verile toride .
Mă cuprinde setea , cuvintele mă îndrumă
să aștept mareea razelor de lună .

Vertebre de lumină îmi șlefuiesc în gânduri
o mare transparentă cu munți ca într – un poem .
În paradisul mării cu coperți la pândă
mă învelește briza ce se face ghem .

Când totul se – aprinde , la noi ninge în casă ,
tu vii încet spre mine cu chip de cer curat .
Limba poeziei îmi leagănă pe buze
carnea ta ce arde în flori de crin brodat .

O dâră de cenușă sub un catarg de fum ,
ninge pe pătrate , ninge cum a nins .
Cu flăcări verzi de fiară , vânată și flămândă
îți voi culege lin cernerea ta blândă .

agnieszka-lorek-dream-devushka

 

Amănunte rostite – I

Publicat pe Actualizat pe


se lasă seara
Iubito
străzile fumegă cu frunze reci
împotrivindu-se parcă din răsputeri
ca după o nuntă de ploaie bogată
de jumătate de ceas
liniștea zace dezmoștenită
în pupila unei oarecare doamne
ce stă rezemată și cuibărită
în colțul ferestrei
uitându – se la noi
cu rădăcinile hoinare
pentru încă o noapte
se lasă seara
iubito
acoperă – mi inima
cu palma ta

inna-behind-the-glasls-portret

Un țipăt de nor

Publicat pe


Un țipăt de nor caută ploaia înalt de tăcut și divin .
David Ionel Romulus

Uitasem să trag perdeaua ,
mai luasem o gură de vin .
Un țipăt de nor caută ploaia
în orașul de sunete plin .

Cu vocea lui răgușită
întoarce cerul pe dos .
Îi place tăcerea din frunze
și apoi îmi sculptează în os .

Are lumina difuză
cu ornamente de rai ,
În holul de la intrare
se așează pe scaun ca un crai .

Are în ochi blândețe
și un bun – simț de senin ,
Pășeste să fure odihnă
la piciorul ce cade din vin .

Privește încet la hârtie
acolo unde îmi încercasem creionul ,
Părea să trezească pământul
din marmura albă cu părul .

Binevoiește să – și ceară scuze
că nu mai era destul de bogat
Și mă roagă să – l împrumut în cuvinte
să poată să cânte la lună de patimi și de păcat .

Sosise seara târzie
cu o nuanță de verde pe pat ,
Luna strălucea neumbrită ,
eu vând cuvinte unui țipăt de nor supărat .

Uitasem să trag perdeaua ,
mai luasem o gură de vin .
Un țipăt de nor caută ploaia
înalt de tăcut și divin .
rainy-day-window-raindrops

O făptură cu pătrate

Publicat pe Actualizat pe


Ia – mă cu tine pe sub rever de felinare .
David Ionel Romulus

O făptură cu pătrate ,
cu cercuri noi de infinit
îmi toarnă în pahar de toate
şi vorbe dulci la asfinţit .

Ea poartă în ochi decorul aspru
din cadenţa norilor
ce se întrec fără căpăstru
pe cărarea zeilor .

În palmă atinge pleoapa serii
sub un cer de gânduri bune
când pe buze – i râd castanii
cu peniţe de cărbune .

Pe trup îi scriu : ia – mă cu tine
printre verzi săgeţi de mare
în galop de foi nebune
sub rever de felinare .

La gleznă îi cresc aripi de lună
când pe geam ninge cu soare
peste munţi de veste bună
ce zâmbesc în gura mare .

Cu poeţii , ea , vorbeşte
când în lut seduce cerul ,
curioasă dintr – o parte
şi cu foc când bate gerul .

O făptură cu pătrate ,
cu cercuri noi de infinit
îmi toarnă în pahar de toate
şi vorbe dulci la asfinţit .

life-is-beautiful-paper-book

INVITAŢIE LA SPECTACOL

Publicat pe Actualizat pe


Printre melci şi licurici se întinde o mare verde
Cu lambriuri de furnici şi cupole de petarde .
Şi bujorii fără noimă stau , privesc la trandafiri
Cum se întind ca alpiniştii către fusul din conduri .

E devreme să vorbim despre norii ce se adună
Peste rochia de seară ce îmbracă o mătrăgună ,
Cum se strâng cu iatagane între flori de iasomie
Să îmblânzească cei doi fluturi ce se ascund acum în vie .

Vântul stă la colţ de scară într – o pâlnie de crin
Să compună cu flori albe pentru greieri un cămin .
Şi ca doi străjeri de ziuă liliecii înfloriţi
Rup bilete din petale pentru stropii abia sosiţi .

În aer se rotesc miresme într – un vals de rândunici
Cu lăstare ţuguiate sub reverul unor maci .
Doi pitici cu zâmbet galeş , foarte bine educaţi
Stau întinşi ca la spectacol şi se simt cei mai bogaţi .

Încă din perdeaua nopţii roua sparge în bucăţi
Ţesătura unor pietre lepădate pe sub porţi .
Iar sub gresia de frunze clopoţei se încing la joc
Cu îmbujorata nuanţă a căpşunilor de foc .

Ce mai zumzet , ce mai seară , ce mai bal plin de culori ,
Râde soarele la mine din căsuţa de scrisori .
Se dezbracă pe sub streşini , pe sub umbre de tulpini
Şi apoi mă întreabă iarăşi : îţi place jocul de lumini ?

Mă invită lângă dânsul să privim cum se adună
Piţigoii şi lăstunii sub săgeţile de lună .
Stăm tăcuţi în pacea noastră şi vorbim despre decor ,
Apoi ne invităm şi mâine lângă tufa de bujor .

card-flowers-daisies-thank