Amănunte rostite X


ultima întrebare formulată
consuma combustibilul unui anotimp
cu întrebări profunde
printre picături uriaşe de lichid pur

pulsează a mahmureală pe faţadele reci
a primului strat de toamnă
sub pleoapa de jos a cerului
ciocnind prin parcuri căni  de porţelan
pline de transformări

aproape simultan inima – i bate timid
ambalată într-o frumoasă frunză de culoare verde
ţinându – se strâns de umerii goi
a unei statui ce se apleca
să -i ofere un trup
printr-o spărtură a norilor
ridicând un deget spre buze

                                                                                   David Ionel Romulus

Sursa foto : GoodFon.su

Reclame

WordPress.com.

SUS ↑

%d blogeri au apreciat asta: