Speranţa moare ultima

În lumea diplomelor pătate ,
primite în dar şi fără merit ,
Mai există şi dreptate
pentru oameni plini de credit.

Scriitori şi mimi pe scenă ,
pictori din lumea nevăzută ,
Antidoturi de cangrenă
împart frumosul fără sută.

Păcat că lumea se divide
în bogaţi şi cerşetori .
Iubitorii de vieţi stafide
vor duce găini la ghicitori.

Apeluri făcute prin bocanci ,
grade , funcţii , nepotisme .
Magicieni şi saltimbanci
împart scenarii umoriste .

Textieri cu mâna lungă ,
marionete la ghişeu ,
Îşi vând condeiul pe o pungă
uitând şi de bunul Dumnezeu .

O lume mică , puţin oarbă ,
îşi stoarce ochii în batistă .
Ei , stau acum , îşi râd în barbă ,
ce tunuri dau prin lumea tristă .

Păcat de a lor conjunctivită ,
deşi , ei sunt mari clarvăzători .
Nu văd patru scânduri de elită
ce ne poartă în veci nemuritori .