stele

În timp ce primăvara ne priveşte de mai aproape

Publicat pe Actualizat pe


sub privirea stelelor
luna adoarme cu vântul în braţe
şlefuind umbra unui fir de iarbă
ce stă arcuit între două unde
ale aceluiaşi vis

în somnul grădinii mărginite de stele
o ciudată balerină
aşteaptă un petic de lumină
dezertat dintr – un mozaic de gheaţă
langâ un pom
aproape bătrân
ce defilează singur prin curte
mereu la ora când luna adoarme
născocind primăveri
cum nu voi mai găsi niciodată

se uita în stele
derutând norii cu frunze uscate
aproape de faţa pământului
şoptindu – mi la ureche
câte – n lună şi – n stele

technology-ecology

Sursa foto : GoodFon.su

Cântec

Publicat pe Actualizat pe


,

În timp ce culorile te privesc de aproape …
David Ionel Romulus

Să cânte ploaia peste noi ! Să cânte .
O simt goală , cântă – ntr – una .
De braţul ei luna se ţine .
Cântec te strig , cântec ai nume .

Să cânte păsările în noi ! Să zboare .
Ultimul tren răstoarnă stele aprinse .
Miroase a foşnet de iarbă în palme
Când râde cu toată gura cuvântul .

Să cânte pereţii când se trezeşte tăcerea ! Să audă .
La atingerea ta lumina zâmbeşte ,
Tremură , respiră cu ochii limpezi .
Din trupul tău viaţa – mi citeşte !

Să cânte frumosul înainte de gând ! Să vină .
Ar crede că glonţul aleargă să – şi soarbă cadenţa .
Verbe conjugate în iubire , cântec în mine .
La tine în plete o literă îşi îmbracă nuanţa .

Să cănte nisipul în iarba crudă ! Să spună .
Penelul se bucură , ninge mărunt .
Ciorchini de castani cu vise în braţe
Mă mângâie verde , mă mângâie blând .

Să cânte ploaia peste noi ! Să cânte .
O simt goală , cântă – ntr – una .
De braţul ei luna se ţine .
Cântec te strig , cântec  ai nume .

kris-hemsvort-chris-6770.jpg

Sursa foto : GoodFon.su

Catargul

Publicat pe


Catargul colorat cu vise înfloreşte pe ochiul crud al mării .
David Ionel Romulus

Ne – am prins catarg pe suflet , gigantic , cât o mare ,
al vieţii fără moarte ce – şi lasă în urmă un gând .
Din cremene şi rouă ne – am tipărit sub soare
un descântec de lumină , verde şi rotund .

Ne – am prins izvorul ierbii de vârful unei aripi ,
puterea unei pietre ce ne – a pătruns în os .
Ne hrănim din vânt , din păsări şi din greieri ,
din coardă de vioară , dintr – un nuc umbros .

Ne – am prins zăpezi pe umeri şi munţi de stele în şoapte ,
fiecare zi , ploi de flăcări vii .
Tulpini de anemone cu gust de mere coapte ,
buza unei note , puterea de a fi .

Ne – am prins înaltul şi adâncul , romburi şi pătrate ,
geometrii de vise , timpul care geme .
Imperii ce răsfaţă drumuri neumblate
ce  urcă încet spre lună atunci când cerul doarme .

Ne – am prins cuvinte nerostite şi sunet de corăbii ,
cuib de curcubee şi universul lor .
Leagăne de fluturi , iedere cu săbii ,
umbra unei sfere în caligrafia aştrilor ce mor .

Ne – am prins catarg pe suflet , gigantic , cât o mare ,
al vieţii fără moarte ce – şi lasă în urmă un gând .
Din cremene şi rouă ne – am tipărit sub soare
un descântec de lumină , verde şi rotund .

 

 

korablik-parus-serdce

Un fluture de felinar

Publicat pe Actualizat pe


Destinul fiecărui fluture este călăuzit de un felinar …

David Ionel Romulus

În oraşul ce numără stele
Un fluture iubeşte un felinar .
Îi cântă , Zaraza , şi fuge sub schele
Pe o pânză crăpată dintr – un penar .

Tocmai atunci , luna îl inundă
Cu raze fierbinţi şi o haită de câini .
O grindină albastră uşor îl cufundă
În ploaia de rouă şi claxon de maşini .

Pe banca lăsată de veghe ,  se pune
Un greier bătrân ce citeşte un afiş .
Scrie pe verso că luna apune
Dacă se tunde umbra unui tufiş !

Un clopot se aude cum strigă la blocuri
Că noaptea îşi dezbracă în murmur o rochie .
Peste pereţi , şi lipicios pe alocuri
Îşi lasă grăbit pe felinar o tichie .

Felinarul , uimit de murmurul nopţii
Priveşte o dală ce banca susţine ,
Ascultă fântâna din gura porţii
Ce străjuie schela cu umbre puţine .

De acolo , se aud , versuri amare ,
Cum se cântă  Zaraza , sub felinar .
E mică lumina , dar dragostea – i mare
În fluturele nopţii cu trăiri de cobzar .

Pustiul din parc îl mână în lalele ,
Lângă statuia păzită de  un marinar .
Îşi aprinde bricheta , o pune pe piele ,
Tatuându – şi lumina de felinar .

nastroeniya-fonar-f.onari-svet

Din toate , eu , iubesc o mare .

Publicat pe Actualizat pe


Doamne , ce spectacol străbate verdele din marea mea !

David Ionel Romulus

Din toate , eu , iubesc o mare
Şi valul ce – i dansează în lut
Cu plete împletite în soare
Peste puncte cardinale cu puteri de absolut .

Ea aduce mai aproape un cer atins de o vioară
Ca o simplă adiere când respiră frunzele .
Din privirea ei coboară anotimpuri de fecioară
Când zâmbeşte ca o ploaie ridicându – şi pleoapele .

Mă hrăneşte cu mareea ce îmi poartă visele
Străbătute de aroma picăturilor de rouă
Şi apoi aduce verde sub petalele de stele
Până ce – şi îmbracă trupul în culori de lună nouă .

Se ridică fără margini şi îmi scaldă tâmplele
Ca un orizont albastru ce mă îmbie nevăzut
Să înot în glasu – i dulce aruncând cu orele
Modelat de universul ce are rang de început .

Din toate , eu , iubesc o mare
Şi valul ce – i dansează în lut
Cu plete impletite în soare
Peste puncte cardinale cu puteri de absolut .

devushka-beloe-plate-1vzglyad

Muntele

Publicat pe


Din herghelii albastre de cuvinte ,
Iubita mea , construim un munte ! David Ionel Romulus

Din herghelii albastre de cuvinte ,
Pe căi ferate aşezate paralel ,
Iubita mea , construim un munte
Şi o mare ce pluteşte peste el .

Un munte colosal de rime
Ce depăşeşte cu mult reverul lumii mele .
Acolo , draga mea , îţi pregătesc o lume
Scufundată în marea unui cer cu stele .

Şi apoi , ecoul tău la tâmpla lui
Îi va sufla prin ochi şi nări
Ca un segment de infinit
Ce măsoară măreţia unei mări .

Mâna mea i – a dat contur şi viaţă ,
Palma ta l – a limpezit de nori .
Muntele din mine aduce dimineaţă
Şi ochii tăi de mare aduc flori .

Din herghelii albastre de cuvinte ,
Pe căi ferate aşezate paralel ,
Iubita mea , construim un munte
Şi o mare ce pluteşte peste el .

erotic-sunset-devushka-nozhki

Marea

Publicat pe Actualizat pe


Iată marea : urcă pe coame  nebune
cu delfini ce apasă cu arcul pe strune .
Gordunele ei cântă şi tac
pe geana marină cu frac .

Muşcată de gură cu alge
pe malul cometelor curge .
Cu hergheliile ei ucigaşe
se pierde în luciul albastru cu case .

Pe ţărmul cu scoici şi meduze
îşi pune stele pe brize
Ca pe – un sărut fermecat
din marginea lumii plecat .

Când vuietul ei începe să fiarbă
sub mare asfinţitul se pierde în iarbă .
Îşi prinde în plete furtună
şi apoi coboară în lagună .

E – o vrajă ce ţine corăbii în balanţă ,
are un capăt în ochi de fiinţă
Cu aştrii ce – i cad de pe frunte
şi  un altul legat de lucruri mărunte .

Iată marea : urcă pe coame nebune
cu delfini ce apasă cu arcul pe strune .
Gordunele ei cântă şi tac
pe geana marină cu frac .

nastroeniya-listya-listochki-3201

Primăvara din tine

Publicat pe


Iubito , e atâta primăvară în tine cât o mare în larg !
David Ionel Romulus

Se agită cerul ca un tren în gară ,
În orice limbă – ar fi tu înfloreşti .
Mă plesneşte foamea unei ploi de vară ,
Din palma ta , iubito , scriu poveşti !

Nisipul soarelui îmi pulsează în tâmplă
Într – un schimb fantastic de culori .
Lângă lupii suri o lumină simplă ,
Iubito , eşti ca o torţă – ntr – un tunel de nori !

Bucuroşi cocorii îşi petrec eşarfa
Şi ne îmbie să muşcăm din al cerului catarg .
Plouă cu ciorchini cu luna coregrafă ,
Iubito , e atâta primăvară în tine cât o mare în larg !

Mai vorbeşte – mi de extazul ierbii
Ca o felină a ultimilor stele .
Sub lămpi de albatroşi ai sorţii ,
Iubito , eşti vara gândurilor mele !

Fluturi somnambuli clocotesc sub gene
Şi duc vârtejul iubirii departe .
Umbra ta se întinde în fâşii de vene ,
Iubito , eşti mireasma filelor de carte !

nastroeniya-devushka-zont-3051