Amănunte rostite XVI


În pragul uşii cerul doarme
plin de nori de catifea
ei aduc pe frunze basme
azi e toamnă
draga mea

David Ionel Romulus

FB_IMG_1540633698544 (002)

 

Reclame

Amănunte rostite XV


peste ochii închişi
culori cu mâinile încrucişate
rup tăcerea
din ultima respiraţie a privirii
curgând către ziua de mâine
într – un năvod de lumină

David Ionel Romulus

devushka-shliapa-tsvetok-roza-ruki-nastroenie-boke

Sursa foto : GoodFon.su

Amănunte rostite XIV


o atingere lină
mântuie strada
legată cu o mie de frânghii
de mâna ce a creat muzica
picurând din chitară
speranţe la tot pasul

David Ionel Romulus

chelovek-gitara-muzyka-1

Sursa foto : GoodFon.su

Amănunte rostite XIII


corăbii stau suspendate
în privirea celor care au văzut
prima dată marea
în timp ce valurile dansează
prinzându – se de aer
ispitind cu parfumul sărat al brizei
răsăritul pe buze

David Ionel Romulus

Sursa foto : GoodFon.su

Amănunte rostite XII


Ea
prelungea muzica
respirând cu precizie
notele încăierate
înlăuntrul poemului
cu uşile larg deschise

David Ionel Romulus

devushka-saksofon-zakat

Sursa foto : GoodFon.su

 

 

Amănunte rostite XI


natura pictând
un freamăt sălbatic
pe un nud de roşu aprins
ce păşeşte cu graţie
pe memoria unor foi plutitoare
la picioarele dimineţii

                                                                                                          David Ionel Romulus

kniga-yabloko-stol-okno-listya

Sursa foto : GoodFon.su

Amănunte rostite X


ultima întrebare formulată
consuma combustibilul unui anotimp
cu întrebări profunde
printre picături uriaşe de lichid pur

pulsează a mahmureală pe faţadele reci
a primului strat de toamnă
sub pleoapa de jos a cerului
ciocnind prin parcuri căni  de porţelan
pline de transformări

aproape simultan inima – i bate timid
ambalată într-o frumoasă frunză de culoare verde
ţinându – se strâns de umerii goi
a unei statui ce se apleca
să -i ofere un trup
printr-o spărtură a norilor
ridicând un deget spre buze

                                                                                   David Ionel Romulus

Sursa foto : GoodFon.su

Portret


din pletele ei picură soare
năprasnic şi blând
aproape de şoaptă
stând în echilibru pe un fir de iarbă
în ecoul ploii ce salută cerul în cercuri

topeşte pământul
sub guşa porumbeilor de piatră
ce stau cu gura deschisă
pe aleile întortocheate de arşiţa
norilor întorşi pe vatră

îmi lunecă în palmă
ca un sunet nescris
în cana cu sclipiri de timbre
aducându – mi viaţă la radăcină

ai muzici în ochi
până la tălpi
duios şi barbar
ca o mare verde în tulpină

( aştept să se mai întâmple ceva )

doamnă te rog nu pleca
încearcă şi mai amână !

David Ionel Romulus

summer-bsand-sea-5677

WordPress.com.

SUS ↑

%d blogeri au apreciat asta: